Compunere - O întâmplare cu un câine

În fiecare zi, în drumul meu spre şcoală trec pe lângă curtea unei case cu gard de sârmă. După gard, în fiecare dimineaţă, un câine latră neîncetat de fiecare dată când ajung în dreptul acelei case. Sare dintr-o parte în alta şi latră ameninţător la fiecare trecător. De fiecare dată reuşeşte să mă sperie. Deşi mi-am propus să nu mai tresar când îl aud lătrând, când ajung în dreptul casei mă ia pe nepregătite. Mama mi-a explicat că acel câine nu este rău, ci doar face ceea ce trebuie, adică păzeşte casa stăpânului său. Lătratul său este doar un semnal pentru ceilalţi, prin care îi anunţă pe trecători să nu intre în curte. Mama mi-a mai spus că trebuie să ma uit la coada unui căţel care latră. Atunci când câinele mişcă voios din coadă, dintr-o parte în alta, înseamnă că este prietenos şi nu muşcă.

Într-una din dimineţile în care mergeam la şcoala, poarte casei respective era deschisă. Nu se auzea niciun lătrat. Am încremenit. Am ştiut că acel câine ieşise afară şi probabil mă pândea de undeva. Nu trecea nimeni pe stradă să cer ajutor aşa că nu ştiam ce să fac, am rămas nemişcat lângă gardul de sârmă al casei. Dintr-o dată, de nicăieri în faţa mea a apărut câinele. Ca de obicei lătra şi se apropia de mine. În acel moment mi-am adus aminte de cuvintele mamei. Într-adevăr printre lătraturi căţelul îşi mişca voios coada într-o parte şi în alta. M-am apropiat timid de el strigându-l "cuţu-cuţu vino aici". Spre surprinderea mea căţelul a încetat să mai latre şi a venit aproape de mine dând din coadă, apoi a început să se gudure pe lângă mine. Am scos din geantă o bucată de sandwich şi i-am aruncat-o la picioare. Bucuros căţelul a înfulecat-o imediat. În felul acesta eu mi-am continuat drumul spre şcoală fără probleme.

În dimineţile ce au urmat câinele m-a recunoscut. De după gard continua să latre voios, dar eu nu m-am mai speriat. Am învăţat că atunci când un câine latră şi dă din coadă el nu muşcă, ci este prietenos.